De obicei, pe zonele de intrados ale cladirilor apar presiuni generate de actiunea vantului, valorile acestor presiuni fiind date de diferite caracteristici, cum ar fi pozitionarea geografica, regimul de inaltime al cladirii etc. In functie de aceste valori ale presiunilor, structura plafonului poate fi una dubla, pe profile NIDA Metal CD/UD, pe structura autoportanta NIDA Metal CW/UW sau NIDA Metal UA/UW. In cazul in care valorile presiunilor sunt mari, apare necesitatea proiectarii unei structuri suplimentare cu rol de suport pentru plafon.
Pentru a intelege mai bine acest aspect, am evaluat pentru doua situatii distincte, presiunea vantului asupra acestor elemente de finisaj.
Asadar, pentru o cladire rezidentiala amplasata la marginea orasului Bucuresti (categorie teren II, presiunea dinamica a vantului = 0,50 kPa, coeficient aerodinamic de presiune: +0.80), avand o inaltime maxima de 25,0 m valoarea presiunilor ascendente cu valoare caracteristica ce actioneaza asupra plafonului este de aproximativ 1,20 kN/mp.
In cazul unei cladiri de birouri din zona centrala Bucurestiului (categorie teren III), cu o inaltime maxima de 25,0 m valoarea presiunilor ascendente cu valoare caracteristica este de aproximativ 0,90 kN/mp.
Aceste valori caracteristice vor fi folosite impreuna cu coeficienti de siguranta (SLU 1.50 si SLS 1.0) pentru a realiza verificarile la Starea Limita Ultima si de Serviciu.
Cu aceste date de intrare si cu performantele profilelor de rezistenta ale plafonului (CD60, CW, UA), se va realiza un calcul structural de verificare si dimensionare, astfel stabilindu-se solutia tehnica finala. Verificarea la deformabilitate a structurii suport va urmari ca deformata efectiva maxima sa fie limitata la D/240, unde D reprezinta distanta intre doua fixari consecutive.
Ce se poate intampla daca structura plafonului nu respecta cerintele de rezistenta si deformabilitate?
In acest caz, degradarile posibile ale unui plafon exterior pot sa fie minime (aparitie rosturi la nivelul sistemelor de finisaj) sau chiar de colaps partial sau total.
Ce impact au clasele de corozivitate asupra alegerii structurii metalice a plafonului?
In concordanta cu SR EN IS 12944-2 si SR EN ISO 9223, mediile agresive care actioneaza asupra constructiilor din otel supraterane si a elementelor lor componente se clasifica in sase clase de corozivitate atmosferica:
C1 - foarte slaba;
C2 - slaba;
C3 - medie;
C4 - ridicata;
C5-I - foarte ridicata (industriala);
C5-M - foarte ridicata (marina);
Fiecare clasa de corozivitate se refera la impactul pe care il are atat mediul exterior asupra structurii metalice, cat si mediul interior, urmarind caracteristici precum nivelul de poluare, nivelul de umiditate si salinitate etc.
Conform ghidului de proiectare si executie privind protectia impotriva coroziunii indicativ GP 121 - 2013, stabilirea clasei de corozivitate a mediului in care se va amplasa o constructie noua se face de catre proiectant, pe baza analizei mediului exterior si a datelor furnizare de proiectantul de specialitate privind existenta, natura si concentratia agentilor agresivi care vor rezulta din procesul tehnologic, pentru mediu interior.
Astfel, in functie de clasa de corozivitate, Siniat pune la dispozitie o gama de profile potrivite
pentru un mediu cu o agresivitate mai redusa, dar si pentru medii mai agresive cu o umiditate mai ridicata.
Cateva exemple de sisteme constructive de plafoane suspendate, cu diferite roluri si structuri suport:
Plafon exterior pe structura dubla NIDA Metal CD60/UD30 cu ansamblu de suspendare Nonius, simplu placat cu panouri din fibrociment - Cementex 8 mm finisat cu tencuiala decorativa
Plafon exterior pe structura independenta simpla NIDA Metal CW/UW si UA/UW, simplu placat cu panouri din fibrociment - Cementex 8 mm finisat cu tencuiala decorativa.
Plafon exterior curbat pe structura simpla NIDA Metal CD60/UD30, CW/UW sau UA/UW, simplu placat cu panouri din fibrociment - Cementex 8 mm finisat cu tencuiala decorativa.
|