OAR Bucuresti: “Autoritatile nu respecta legea achizitiilor publice”

Astazi de la ora 11, Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR), Filiala Teritoriala Bucuresti  a sustinut o conferinta de presa in cadrul Anualei de Arhitectura 2012. Doua au fost problemele cele mai intens dezbatute de catre reprezentantii OAR impreuna cu jurnalistii prezenti la eveniment:  faptul ca autoritatile nu respecta legea achizitiilor publice, iar calitatea proiectelor de arhitectura este pe ultimul loc in criteriile de atribuire a contractelor, si faptul ca procesul de reabilitare termica a blocurilor, care a inceput deja sa fie oferit gratuit administratiilor de bloc din diverse sectoare ale Capitalei, nu este suficient controlat, ceea ce din punct de vedere arhitectural determina consecinte practice si estetice neplacute, care in final sunt in detrimentul populatiei civile.

Conferinta de presa a Anualei de Arhitectura Bucuresti a fost prezidata de prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc

Conform studiului realizat de OAR Bucuresti, in afara de faptul ca, in ce priveste calitatea proiectelor de arhitectura, acest criteriu este pe ultimul loc intre cele de atribuire a contractelor, comisiile de evaluare nici macar nu includ un membru desemnat de OAR, conform prevederilor legale.

In sprijinul acestei idei, OAR Bucuresti a realizat o analiza a licitatiilor pentru achizitii publice (lucrari de  arhitectura si proiectare desfasurate in perioada ianuarie-mai 2012), constatand ca numai 1,5% din licitatiile analizate au respectat normele in vigoare, in sensul in care comisia a evaluat si calitatea proiectului. Astfel, in peste 98% din cele 67 de licitatii incluse in studiu, pretul a fost unicul criteriu de atribuire a proiectului, incalcand astfel legea in vigoare.

In cadrul licitatiilor studiate, cererea de oferta a fost procedura preferata de autoritati in vederea achizitiei unui proiect sau a unei lucrari de arhitectura (in 45 de cazuri). Aceasta este o procedura simplificata, recomandata pentru lucrari simple, care nu necesita o pregatire elaborata a documentatiei.

Printre proiectele considerate de autoritati ca fiind simple si necesitand o documentatie ce poate fi elaborata in aproximativ 15 zile – neconsiderandu-se astfel necesara introducerea unor criterii de atribuire pe criterii de calitate –  se numara Planul Urbanistic General al orasului Pantelimon (PUG), sediul nou al Judecatoriei din Buzau sau consolidarea si restaurarea unor monumente istorice, un exemplu in acest sens fiind Manastirea Cozia.

„Aceste licitatii au probleme extrem de diverse, iar solutiile pentru care se opteaza nu iau in calcul calitatea arhitecturii, protectia mediului, calitatea executiei, oportunitatea investitiei sau impactul pe termen lung. Ne dorim ca prin acest demers sa tragem un semnal de alarma si sa semnalam faptul ca nu se respecta legea”, a declarat prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, Presedinte OAR Bucuresti.

Doar pentru o treime din aceste achizitii s-a optat pentru licitatii deschise. Dintre acestea, doar trei au respectat durata de minimum 51 de zile intre data publicarii anuntului si data de predare a documentatiei. De asemenea, au fost organizate doua concursuri la nivel national, insa juriile in aceste cazuri nu au fost desemnate de OAR, asa cum cere legea. Mai mult, in cadrul unuia dintre concursuri a existat chiar specificatia ca „participarea nu este rezervata doar unei anumite profesii”. Asadar, autoritatile pot cumpara proiecte de arhitectura care nu sunt semnate de arhitecti.

In ce priveste situatia legata de termoziolarea pe scara larga a vechilor blocuri comuniste, OAR Bucuresti a mai atras atentia ca utilizarea polistirenului in renovarea cladirilor vechi nu este o reteta standard care se poate aplica uniform. In primul rand, aceasta practica este contraindicata in cazul caldirilor publice si al imobilelor vechi cu valoare arhitectonica deosebita. In al doilea rand, reabilitarea cromatica a blocurilor vechi da deja nastere unei betii cromatice psihedelice in diverse zone ale capitalei.

„Cresterea confortului în locuinte si diminuarea pierderilor de caldura sunt obiective realiste si urgente în conditiile imbatranirii fondului construit si a cresterii alarmante a costurilor de întretinere. De aici pâna la alterarea aspectului original al fatadelor si la betia cromatica s-a mers prea departe cu arbitrarul deciziilor”, a declarat presedintele OAR Bucuresti. „S-a ajuns la o cromatica absolut psihedelica in ceea ce priveste blocurile de locuinte. Avem acum cladiri peste care s-a aplicat o zugraveala violet, verde de China, albastru ultramarin sau galben pai. Mai mult, sunt cazuri în care primariile au impus formule unice care contin combinatii de tipul portocaliu cu albastru, impuse prin caietul de sarcini”.

Nu in ultimul rand, este demn de remarcat ca si calitatea lucrarilor este pusa sub semnul indoielii de catre OAR, care constata ca utilizarea polistirenului si executia necorespunzatoare pot duce la o serie de probleme: “polistirenul etanseaza cladirea, nu mai permite transferul de vapori, putand produce igrasie si afectand in timp imobilul”, se arata in comunicatul Ordinului. “In plus, executia necorespunzatoare (fara inchidere cu profile metalice) a dus la fenomene de tipul cuib de soareci, sobolani si insecte care au patruns intre sistemul de termoizolare si fatadele blocului si care, in timp, vor afecta sanatatea locatarilor. Mai mult, in anumite situatii polistirenul s-a aplicat numai cu adeziv, fara dibluri, cu tehnici improvizate, fapt care ar putea conduce la caderi de tencuiala sau de sistem de termoizolare de fatada periculoase pentru trecatori”.

Prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc a recunoscut, in finalul conferintei, ca semnalarea situatiilor de acest gen e doar primul pas. Actiunile in instanta incepute de Asociatia Salvati Bucurestiul, cu consilierea OAR, dintre care doua procese deja castigate, sunt in masura sa incurajeze pozitia luata de Ordin si cu ocazia Anualei precedente.

“As vrea sa notati, adaugat presedintele OAR, ca exista doua lumi in toata aceasta problematica a arhitecturii: lumea administratiilor locale, a puterii de decizie, adica cei care iau hotararile si le aplica, si lumea acestei Anuale, reprezentata de dorinta arhitectilor de reda arhitecturii rolul pe care il are in societate si de care acestia din urma sunt constienti. Nu este suficient sa criticam, ci trebuie sa ajungem sa-i obligam pe cei responsabili sa respecte legea.”