Iţi place aceasta stire? Recomand-o prietenilor:
Abonează-te la SpaţiulConstruit sau conectează-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.

Mediu urban, trafic european. Iar bicicletele... in plan

Mediu urban, trafic european. Iar bicicletele... in plan

Mai verzi decat orice alt conducator de vehicul, biciclistii continua sa ramana totusi izolati undeva intre carosabil si trotuar, neavand practic loc nici pe unul, nici pe altul, riscand o serie de accidente, neregasindu-si identitatea in mediul urban. Cu toate ca posesorii de velocipede s-au inmultit ca numar in ultimii ani, orasul nu le face inca loc cu simpatie. Ii ignora sau, dupa caz, ii injura si-i claxoneaza: de la pietoni si posesori de tarabe, la soferi. Aceasta desi suntem europeni. Sau, ma rog, avem pretentii europene…

 

 

A venit primavara si de cateva zile am vazut parca mai multi biciclisti decat motociclisti pe strazile din Bucuresti. Acum, nu ca soarele i-ar fi indemnat sa iasa mai mult pe strada pe cei dintai, dar din cate se pare numarul posesorilor de velocipede chiar a crescut spectaculos in ultimii cativa ani: asa se lauda vanzatorii de vehicule eco pe doua roti – cum ca pe ei criza nu i-a afectat ci dimpotriva, i-a avantajat: bicicletele sunt mult mai ieftine ca o masina sau un scuter, sunt comode, pot fi “parcate” si in casa, te scapa de grija biletului de autobuz, te mentin in forma fizica…

In plus, amenajarea a din ce in ce mai multe piste de biciclete (pe trotuare, in general) i-a incurajat se pare pe din ce in ce mai multi sa-si achizitioneze un astfel de mijloc de transport. Diverse statistici estimeaza ca cel putin in Capitala numarul biciclistilor creste cu 15% in fiecare an.

Daca ne gandim ca prin 2005 in Bucuresti chiar li se interzisese accesul biciclistilor atat pe strada, cat si pe trotuare, toate informatiile de pana acum suna deja incurajator pentru urbanism si transportul ecologic…

La prima vedere, pare un semn bun: ne-am europenizat. Biciclistii s-au inmultit. Vanzatorii de velocipede au prosperat. Transportul alternativ nepoluant a castigat teren. Pistele de biciclete au castigat… trotuare. La o a doua vedere, lucrurile inca dau dureri de cap si prilej de plangere mai tuturor celor ce indraznesc sa se alature grupului in crestere de pasionati de pedalat.

 

Ce nu merge… ca pe roate?

In tara, lucrurile stau prost. In afara de Sibiu, unde s-a reusit o infrastructura favorabila, si de Cluj si Timisoara unde exista macar intentii ale unor asociatii de a aranja lucrurile, in restul tarii mai nimeni nu se ocupa cu adevarat asumat de acest aspect al circulatiei cu bicicletele. Nu doar la nivel de oras, ci si la nivel de viata usurata pentru pasionatii acestui mijloc de transport, legislatia este ignoranta, codul rutier neglijent, infrastructura proasta, iar peste toate mentalitatile soferilor si ale pietonilor le fac viata destul de grea, pe alocuri riscanta, indraznetilor care se suie pe doua roti.

De pilda, transportul bicicletei cu trenul sau cu alte mijloace de transport reprezinta o chestiune rar luata in calcul de teorie, iar in practica cu atat mai putin aplicata. (Sau generatoare de conflicte. Daca va plac sporturile verbale, v-am sugera sa incercati de pilda, sa va luati bicicleta in tren - aveti dreptul -, sau sa intrati cu ea la metrou in Bucuresti – daca nu stiati, Metrorex va lasa cu ele doar in zilele de sambata si duminica, la coada metroului, in anumite conditii – dar daca va stiti mai nervos abandonati ideea).

Un alt exemplu: chiar si in Capitala, unde se presupune ca ar trebui sa porneasca bine lucrurile de genul acesta, pistele de biciclete sunt rareori cu adevarat utile. Mai degraba intalnesti piste care ocupa tot trotuarul, care serpuiesc periculos, care traverseaza statii de autobuz, se continua peste borduri inalte, piste cu margini sterse, cu masini parcate pe ele, cu  stalpi, bancute sau gropi itite fix in drum, intr-o serie de cazuri. In plus, intervin opiniile “strazii”: pietonii nu sunt obisnuiti sa se asigure sau sa mearga pe exteriorul pistei, chiar si acolo unde au destul spatiu, ba mai si protesteaza daca sunt atentionati cu soneria ca stau in drum. Intr-un fel, lucrurile intre pieton si biciclist trebuie aranjate cu toleranta din partea celui din urma: mai bine ocolesti tu prin afara pistei, te dai jos la semafor si in general te inarmezi cu multa rabdare si disponibilitate ori de cate ori pornesti cu bicicleta prin oras.

Cat despre alte tipuri de necesitati, in afara de circulatia propriu-zisa… dar ce, biciclistii mai fac si altceva decat sa circule si sa reprezinte un disconfort trecator pentru toata lumea? De parcat? Poate langa un gradut sau un pom, un stalp cu un semn de circulatie sau o banca, pentru ca zone special amenajate nu gasesti niciodata… Trebuie sa dovedesti  inspiratie si in plus sa te asiguri cu multa ingeniozitate impotriva hotilor de biciclete.  Pentru ca daca nu iti pot lua bicicleta cu totul, isi insusesc, macar, roata sau saua…

Dar deja exageram cu pretentiile, nu-i asa? Doar ne putem bucura, astazi, macar, de pistele incepute si crescute ca numar din 2008 incoace, pentru ca bunavointa de a le realiza a existat…

 

 

Ce este de facut?

Ce nu inteleg autoritatile este ca bicicleta este un mijloc de transport alternativ… la masini si alte vehicule poluante. Locul pentru biciclete ar trebui luat din spatiul masinilor, nu al pietonilor, tocmai pentru a incuraja fluidizarea traficului si reducerea poluarii. Normal, pista se face pe partea din dreapta a carosabilului, in sensul de mers, pe o latime de asfalt suficienta pentru ca un biciclist sa il poata depasi pe un al doilea. S-a putut prevedea acest lucru pana si la vecinii nostri in Bulgaria, ca sa nu vorbim aici de Copenhaga sau Amsterdam, pentru ca ar insemna sa visam prea sus, insa la noi solutia intarzie sa fie pusa in aplicare.

Ceea ce numim noi piste de biciclete in Bucuresti, adica trasee demarcate pe trotuare, in terminologia europeana se numesc benzi de ghidaj, care se fac doar uneori si in conditii exceptionale pe trotuar. E drept ca in alte orase europene daca mergi ca pieton pe astfel de benzi risti sa fii lovit sau sa ti se arunce priviri furioase pentru ca nu ai mers pe partea ta (am patit-o si eu pe bulevardele Barcelonei, pentru ca oricat de constienta eram de prezenta pistelor tot cadeam in pacatul obisnuintei romanesti).

Posibilitatile de indreptare a lucrurilor sunt doua, de sus in jos sau de jos in sus: ori se modifica legislatia rutiera, astfel incat pistele de biciclete sa poata fi trecute pe carosabil, specificandu-se si dimensiunile acestora, si amenzile pe care le iau soferii care nu le respecta, ori se modifica infrastructura. Lucruri, aparent, foarte dificile si care, ca de obicei, nu constituie niciodata o prioritate, ca doar tara se confrunta cu “alte probleme mai mari”. Nu vi se pare ca, indiferent de subiect, intotdeauna Romania se confrunta cu alte probleme “mai mari”?

 

Orasul si mentalitatile romanesti

Intr-un mediu urban in care pana si traficul masinilor este inca departe de ideal, in care Administratia Strazilor se confrunta cu o serie de procese intentate de soferii ce isi rup masinile prin gropile de pe strazi, iar Brigada Rutiera isi bate capul mai mult cu motociclistii ce ridica ei insasi o problema de “invizibilitate” in trafic, sa redeschidem subiectul biciclistilor si al pistelor de biciclete din Capitala sau din alte orase din tara pare deja o idee retro din toate punctele de vedere.

Si totusi, orasul nu inseamna doar blocuri si masini. Europenii ne arata ca orasul ideal e cel vazut ca un loc facut de oameni pentru oameni, definit de stilul de viata al acestora, de spatiile publice, aerul mai curat, siguranta traficului… Iar, pana una alta, suntem (cu numele) europeni. In practica, ar trebui sa si continuam sa exersam, pana ajungem si la modul lor de a gandi. Si asta o putem face doar repetand aceleasi subiecte si revenind pe ele pana ce intra in constiinta colectiva…

Transportul generalizat pe biciclete nu este doar salutar pentru cei care il abordeaza, ci este benefic tuturor cetatenilor unui oras. Reducerea traficului, a poluarii, cresterea numarului de persoane care fac mai multa miscare, redefinirea spatiilor publice sunt lucrurile bune pe care le aduce, mai ales in conditiile in care din ce in ce mai multi oameni populeaza spatiul urban.

 

Imi amintesc ca acum mai bine de 20 de ani nimeni nu isi batea insa capul cu pistele de biciclete si eram invatati la scoala ca putem circula (de la 18 ani in sus, evident) pe partea dreapta a strazii, in sensul de mers, asigurandu-ne in toate situatiile, semnalizand cu bratul ori de cate ori voiam sa schimbam directia. Teoretic, regulile acelui vechi cod rutier sunt inca valabile si avem dreptul ca pe doua roti sa circulam inclusiv pe carosabil.

Ce s-a schimbat de avem nevoie de trasee? De piste? S-a inzecit numarul masinilor, dar si al pietonilor, a scazut prudenta si repectul in trafic. Orasul, asa cum este el astazi, se cere readaptat la realitatile moderne, reinventat si redefinit.

 

Alina Miron

Ai o întrebare despre acest subiect? Scrie-o aici!

user
Ataseaza fisiere
(Foto, video sau PDF. Maxim 1600x1600 pixeli @ 50 MB)
Anunță-mă când răspunde cineva
Pentru noi, confidențialitatea dvs. este importantă
Portalul spatiulconstruit.ro folosește cookies pentru a asigura funcționalitatea și securitatea site-ului, pentru a personaliza conținutul și modul de interacțiune, pentru a oferi facilități de social media și pentru a analiza modul în care este utilizat site-ul. Aceste cookies sunt stocate și prelucrate, de către noi sau partenerii noștri în conformitate cu toate reglementările în vigoare și toate standardele de confidențialitate și securitate actuale.

Vă rugăm să rețineți că este posibil ca anumite prelucrări ale datelor dumneavoastră cu caracter personal să nu necesite consimțământul dumneavoastră, dar vă puteți exprima acordul cu privire la prelucrarea realizată de către noi și partenerii noștri conform descrierii de mai sus utilizând butonul SUNT DE ACORD de mai jos.

Navigând în continuare, vă exprimați acordul implicit asupra folosirii cookie-urilor.

Mai multe detalii despre politica noastră de confidențialitate aflați aici: https://www.spatiulconstruit.ro/politica-de-confidentialitate.