Fertilizarea gazonului - afla de ce, cand si cum sa o faci
Daca in urma cu doua saptamani ti-am prezentat cateva sfaturi despre ingrijirea gazonului primavara (pe care le poti citi aici), astazi iti vom detalia de ce, cand si cum e bine sa iti fertilizezi covorul verde al gradinii.
Ce inseamna de fapt fertilizarea gazonului? Nimic altceva decat sporirea fertilitatii solului astfel incat iarba sa creasca si sa se dezvolte optim; in general, procesul consta in folosirea de ingrasaminte si/ sau irigatii. Gazonul are nevoie de cel putin 16 elemente esentiale pentru o crestere sanatoasa, insa rareori solul este suficient de fertil pentru a asigura toti nutrientii necesari. Desi intelepciunea populara spune ca nuanta cat mai inchisa a solului inseamna o fertilitate mai mare, in realitate culoarea solului nu este un indicativ stabil al fertilitatii sale - urmeaza mai degraba un plan de fertilizare bazat pe nevoile gazonului.
Cele mai importante elemente sunt azotul (N), potasiul (K) si fosforul (P). Incepe intotdeauna fertilizarea cu un test al solului, pentru a afla exact care sunt nutrientii lipsa. Azotul este necesar in cantitatea cea mai mare, asigurand atat verdele intens al ierbii, cat si formarea proteinelor si enzimelor utile pentru cresterea viguroasa si densa, astfel incat buruienile sa nu mai rasara. Fosforul ajuta la cresterea radacinilor, iar potasiul sporeste rezistenta ierbii la boli, frig si seceta. Potasiul si fosforul trebuie dozate cu mai multa atentie, si se recomanda doar daca testul a determinat cantitati prea mici. De asemenea, sunt necesari si micronutrienti precum magneziu (Mg) si fier (Fe), fara de care fotosinteza ar fi imposibila.
Legat de perioada de fertilizare, aceasta se realizeaza in functie de tipul de ierburi (de vara sau de iarna) si de perioadele lor de crestere.
- Ierburile de iarna - au nevoie de o fertilizare usoara la inceputul toamnei, suficienta cat sa dezvolte radacinile, dar nu si firele ierbii. Apoi, fertilizarea de la mijlocul primaverii asigura cresterea si indesirea firelor. Nu fertiliza masiv in timpul verii si nu te folosi de un ingrasamant cu actiune rapida la finalul primaverii. Cea mai eficienta fertilizare o vei face toamna, deoarece gazonul tau va stoca mai multi hidrati de carbon, se va pastra mai bine in perioada geroasa, de hibernare, si va rasari din abundenta primavara.
- Ierburile de vara - au perioada de crestere cuprinsa intre sfarsitul primaverii si inceputul verii, iar o aplicare usoara de ingrasamant primavara (dupa ultimul inghet) le va spori cresterea. Urmeaza apoi fertilizarea din timpul verii.
Dupa fiecare aplicare de ingrasamant este necesara udarea gazonului, pentru ca ingrasamantul sa se poata dizolva si absorbi. Cu toate acestea, irigarea excesiva poate reduce cantitatea de azot din sol, rezultand in cresterea mult prea rapida a ierbii. Retine, deci, ca gazonul irigat are nevoie de mai mult azot decat cel neirigat. Fertilizarea difera si in functie de tipul de sol din care se dezvolta gazonul, astfel ca solurile nisipoase au nevoie de o fertilizare mai puternica, fiind in general mai infertile, pe cand solurile argiloase sunt mai fertile si retin mai bine nutrientii.
In ceea ce priveste tipurile de ingrasaminte disponibile, te poti uita dupa inscriptionarea N-P-K regasita pe pachet; vei afla, deci, procentajul mictronutrientilor esentiali pe care ingrasamantul ii contine. In urma testului solului facut in prealabil, alegerea tipului de ingrasamant ar trebui sa fie mai facila.
O alta clasificare tine de timpii de actiune ai ingrasamintelor, si anume ingrasaminte cu actiune lenta sau rapida. Prima categorie cuprinde ingrasaminte ce elibereaza lent azotul, ajutandu-te sa economisesti timp si bani; azotul este in acest caz insolubil. Cea de-a doua categorie se bazeaza pe azot solubil, si ajuta firele ierbii imediat dupa aplicare.
Verifica, totusi, bine inainte deoarece majoritatea ingrasamintelor sunt o combinatie atat de microelemente cu actiune rapida, cat si lenta. Vezi, mai jos, un tabel avantajelor si dezvantajelor celor doua tipuri de ingrasaminte:
| Avantaje | Dezavantaje | |
| Ingrasaminte cu actiune lenta |
- azotul patrunde treptat - pierderi mai mici de azot - dureaza mai mult timp - sunt necesare mai putine aplicari |
- cost initial mai ridicat - se degaja doar la temperaturi mai ridicate |
| Ingrasaminte cu actiune rapida |
- azotul patrunde imediat - costuri mai mici - se degaja si cand vremea este rece |
- se pierd mai usor, in special la solurile nisipoase - pot creste salinitatea solului - sunt necesare aplicari mai frecvente - pot arde firele ierbii |
La final, te sfatuim sa folosesti nu doar ingrasaminte chimice, ci si naturale, cum ar fi resturile de gazon ramase in urma tunsului alaturi de coji de oua, rumegus, plante moarte. Cantitatea de nutrienti disponibila in stratul verde al ingrasamantului depinde de cantitatea aplicata la fertilizarea anterioara.
Tu cum si cat de des iti fertilizezi gazonul? Asteptam raspunsul tau in rubrica de mai jos!
