Desenul arhitectural sau arta desenului tehnic
Reprezinta desenul de arhitectura o forma de arta? Unii ar spune ca nu, ca este vorba doar de un desen tehnic, a carui functie indicativa, riguroasa, nu permite (sau nu are nevoie de) prea multe abilitati si cunostinte artistice. Sau ca acestea nu au nici un rost, oricum. Talentul la desen nu mai pare a fi o conditie fundamentala pentru un arhitect. Asa sa fie?
Discutia ar putea continua si de fapt multi o poarta chiar si astazi prin cele mai diverse birouri sau scoli de arhitectura. Dar pana la urma dialogul ajunge cam in acelasi punct: asa cum fiecare perioada artistica a pierit odata cu aparitia altor metode de exprimare, la fel, astazi, exista programe care fac ca munca de grafician si pictor a arhitectului sa devina aproape inutila.
In prezent e firesc (si mai practic) sa stii programe CAD, sa stapanesti cat mai multe softuri de proiectare si design 3D, dar desenul de arhitectura ca arta incepe sa cada in desuetitudine... In plus, ar reprezenta o pierdere de timp prea mare pentru societatea moderna! Unii considera ca talentul la desen este o calitate care dispare putin cate putin, de parca nici macar nu s-ar fi cerut vreodata.
Si totusi, cunostintele tehnice formate direct pe caculator, oricat ar oferi posibilitati noi si fascinante, nu vor putea inlocui niciodata vederea in spatiu, precizia evaluarii, simtul culorilor... lucruri care nu pot porni de altundeva decat dintr-un talent deosebit de grafician si pictor. Si din utilizarea, mai intai, a culorilor si a tusurilor, a riglei obisnuite, a echerului si compasului.
