Cum salvam o pardoseala?
Intalnim cazuri in care din varii motive suntem nevoiti sa acceptam si sa preluam un suport existent degradat, nou sau vechi , si sa aplicam pe el un finisaj de pardoseala. Subliniem ca, odata cu acceptarea lucrarilor, in cunostiinta de cauza, responsabilitatea rezultatelor ne apartine in totalitate. Cum este cunoscut tuturor, pregatirea corecta a suportului reprezinta 50% din reusita lucrarii. Dar daca acesta este degradat, ce sa mai pregatim? In acest caz il reparam!
Pentru a fi cat mai sugestivi in legatura cu acest subiect, am ales un caz special care merita descris, cu rationamentele si pasii urmati la realizarea lucrarii. Am avut la dispozitie un timp limitat pentru realizarea unei pardoseli de trafic intens din PVC intr-un spatiu pentru birouri. Frontul de lucru era o sapa executat cu cateva luni in urma, pe care la momentul executiei a plouat. Sapa, armata cu plasa sudata, dar fara a avea prevazute rosturi de dilatare, a fost aplicata peste un strat dublu de placi din polistiren extrudat. In consecinta, am acceptat o adevarata provocare: o sapa grosiera floatanta slaba, prafoasa si fisurata pe toata suprafata, care isi mai pastra stabilitatea numai prin armatura de plasa de sarma (foto 1, 2, 3, 4, 6).
Rationamentul obisnuit cand intalnim un astfel de suport e simplu: se inlatura sapa grosiera si se toarna alta! Dar in cazul de fata mai erau 3 saptamani pana la inaugurarea birourilor si, data fiind cerinta de a avea ca strat final un covor de PVC de trafic intens, era necesar ca suportul sa aiba o umiditate reziduala 2% CM. Prin urmare, sapa existenta, fisurata dar uscata trebuia reparata si acoperita cu o autonivelanta, rationamentul inlocuirii sapei fiind exclus.
Asadar, ce solutie s-a ales?
S-a slefuit pentru inceput toata sapa grosiera, pentru a indeparta laptele de ciment si pentru a deschide pori sapei, dupa care s-a aspirat. Au fost deschise fisurile incepand cu cele de 1 mm si terminand cu crapaturile de 10-15 mm, s-a aspirat bine si s-au analizat datele la rece (foto 2, 3, 4).
In urma analizei, am identificat urmatoarele probleme: - fisuri simple de 1 mm, dispuse aleatoriu pe suprafata, dar placa era stabila la soc (foto 1); - fisuri mai mari de 3 mm, dar placa era stabila la soc (foto 2); - goluri deasupra fisurilor de la deschiderea initiala (foto 3, 4, 6, 14, 15, 16)
Dar si fisuri mai mari de 3 mm unde placa era flotanta si misca la soc (foto 9, 10, 11, 12, 13).
In urma identificarii cauzelor degradarii si a defectelor sapei grosiere, s-a trecut la stabilirea metodologiei de interventie si reparare dupa cum urmeaza:
• S-a tratat intreaga suprafata a sapei grosiere precum si a fisurilor cu o rasina epoxidica bicomponenta fluida tip Primer MF EC Plus, care sa genereze consolidarea in masa a sapei precum si intarirea marginilor fisurilor/ crapaturilor/ golurilor (foto 5, 6, 7). Rasina epoxidica Primer MF EC Plus a fost aleasa, deoarece nu contine solventi, spatiul era neventilat iar deschiderea geamurilor nu era o solutie afara fiind -22 C (foto 33).
• Pentru umplerea golurilor rezultate din deschiderea initiala a fisurilor, datorita slabei rezistentei a materialului de sapa, s-a ales solutia de reparare cu mortar epoxidic preparat din rasina Primer MF EC Plus in amestec cu nisip de cuart (foto 8).
• Pentru monolitizarea fisurilor mai mari de 3 mm s-a intervenit suplimentar cu o rasina epoxidica bicomponenta speciala, semirigida, Eporip, si in functie de situatie, s-au folosit cleme sau conectori metalici. Trebuie precizat ca si rasina epoxidica Eporip este fara solventi (foto 9,10,11,12,13).
• Pe toata suprafata sapei reparate, s-a aplicat un strat final de rasina epoxidica fluida Primer MF EC Plus peste care s-a imprastiat nisip de cuart sort 0,7-1,2 mm, cu rol de strat de aderenta pentru sapa autonivelanta (foto 17, 18, 19).
• Sapa grosiera reparata prin interventiile de mai sus, s-a nivelat cu Ultraplan, o sapa autonivelanta performanta de ciment, cu rezistenta de 30 N/mmp la compresiune, cu uscare rapida, aplicata in grosime medie de 8 mm (foto 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28).
• Pe o suprafata de aproximativ 120 mp, din cauza temperaturii de +10C din interiorul halei, sapa autonivelanta a intrat in priza mai greu si a segregat. Prin urmare, a fost slefuita cu un monodisc, dupa care suprafata s-a aspirat foarte bine (foto 29, 30).
• Peste sapa autonivelanta s-a montat, prin lipire cu adeziv, covorul de PVC (foto 31, 32, 33, 34, 35, 36).
Coaserea fisurilor
Pentru repararea fisurilor in zonele unde placa sau sapa misca, la soc mecanic, s-a folosit rasina epoxidica Eporip si o serie de cleme sau conectori metalici. In acest caz am aplicat un procedeu folosit la reabilitatarea drumurilor de beton, si anume, asa numita „coasere a fisurii”. Este un procedeu prin care se creaza perpendicular pe fisura niste santuri cu adancimea 1 din grosimea placii, la o distanta de circa 20 cm intre ele, in care se inglobeaza (in rasina epoxidica Eporip) niste cleme ondulate sau bare metalice striate. In cazul de fata am folosit cleme ondulate dar si PC de 16 (foto 9, 10).
Rasina in straturi succesive
Consolidarea sapei, este, aparent, un proces simplu. Fiind o sapa neomogena, cu suprafete compacte alternand cu suprafete foarte slabe, am optat pentru o consolidare in etape. Ce inseamna aceasta? Pai... inchipuitiva un burete pe care turnam apa: absoarbe pana curge pe partea cealalta. Acelasi lucru s-ar fi intamplat si cu aceasta sapa, daca am fi aplicat rasina epoxidica de consolidare fluida „la liber”, in flux continuu. Din aceste motive pe suprafetele foarte slabe mecanic, am aplicat straturi succesive de rasina epoxidica Primer MF EC Plus cu un consum de aproximativ 300 g/strat, lasandu-le se sa intareasca de pe o zi pe alta. Prima mana a fost absorbita toata bineinteles. (foto 6, 7, 8).
Am aplicat apoi straturi sucesive pana cand am observat materialul ramane baltit pe suprafata si am imprastiat nisip de cuart in exces. (foto 17, 18).
Pe suprafetele compacte, rasina epoxidica am aplicat-o cu racleta (primul strat), si la trafaletul (stratul doi). (foto 7,15, 16).
Odata reabilitata suprafata, restul devine simplu: turnam masa de spaclu autonivelanta si montam covorul PVC.
Ca si cum n-ar fi fost de ajuns dificultatea acestei lucrari, ne-am mai confruntat cu o problema: seara, cand am plecat de pe santier, sapa autonivelanta arata impecabil; a doua zi am gasit-o texturata. Ce s-a putut intampla? Cu cat e mai mare denivelarea din suport si grosimea de turnare pe strat, cu atat este mai usor sa se depuna materialul in straturi fluide, (putem spune ca este un fel de segregare), si, dupa evaporarea apei sa apara textura la suprafata finita a autonivelantului. Dar ce este de facut, mai turnam un strat? Nu mai avem timp! Dar sapa autonivelanta e proaspat si ne permite sa o slefuim. Pe un suport bun, cu un monodisc poti face minuni, la fel cum fac vopsitorii auto, incarca cu chit dupa care slefuiesc excesul, asa am facut si noi: am slefuit suprafata pana am obtinut o „masa de biliard” (foto 29). Aplicarea covorului PVC a fost „floare la ureche” pe un suport asa de bun (foto 31, 32, 33, 34, 35).
Iata, asadar, una dintre lucrarile noastre de referinta.
REFERINTA LUCRARE
Reparatie si realizare pardoseala covor PVC, an 2012
Perioada lucrarilor: 24.01-11.02. 2012 Locatie: Brasov, Cristian
Tip lucrare: reparare sapa grosiera, turnare autonivelant, instalare finisaj covor PVC prin lipire
Suprafata reparatii sapa grosiera: 300 mp
Materiale: rasina epoxidica Primer MF EC Plus, rasina epoxidica Eporip + cleme metalice, nisip de cuart sort 0,7-1,2 mm, autonivelant Ultraplan
Finisaj: Covor PVC Optima si Somplan -TARKETT
Multumim executantului lucrarii, societatea WOOD Style SRL, Brasov ( www.adezivi-parchet.ro )
Ing. Ovidiu Badea
Director Tehnic MAPEI ROMANIA
Imaginile si textul sunt proprietate Mapei Romania SRL. copyright©mapei 2012
